Eu cu cine gândesc? - Podcast de istorie și filozofie cu Theodor Paleologu și Răzvan Ioan

Casa Paleologu
  • 4.9 (35)
  • PHILOSOPHY
  • UPDATED WEEKLY
Eu cu cine gândesc? - Podcast de istorie și filozofie cu Theodor Paleologu și Răzvan Ioan

Întrucât ne-am decis să trăim o veșnicie, ne-am hotărât că vom avea destul timp să povestim despre istoria intelectuală a omenirii într-o serie de podcasturi începând cu antichitatea și ajungând până în zilele noastre. Planul nostru este ca, în fiecare săptămână, să purtăm o discuție despre o temă esențială din sfera umanistă. Vom vorbi, așadar, despre literatura, istorie, religie și, bineînțeles, filozofie. Totul în ordine cronologică.

  1. EP 152: Schelling

    3 DAYS AGO

    EP 152: Schelling

    Schelling încearcă să depășească opoziția clasică dintre natură și spirit. Dacă pentru Kant natura e un obiect al cunoașterii, iar pentru Fichte un obstacol pe care Eu-l îl depășește, la Schelling natura devine ea însăși spirit în devenire - o expresie vie, dinamică, a absolutului. În „Filozofia naturii”, tot ce e material, organic, fizic are o dimensiune interioară, iar în „Filozofia identității”, diferențele dintre subiect și obiect, artă și știință, devin forme ale aceleiași realități profunde. Absolutul nu e un lucru, ci o mișcare: de la haos la conștiință. Pentru Schelling, arta ocupă un loc privilegiat. Ea nu e doar decor sau emoție, ci revelație a unității originare dintre rațiune și sensibilitate. Artistul intuiește ceea ce filozoful analizează: prin simbol, mit, imagine. De aceea, în „Sistemul idealismului transcendental”, poezia și mitologia devin nu doar complementul științei, ci forma supremă de cunoaștere a absolutului. E o filozofie deschisă spre mister, spre revelație, spre ceea ce scapă calculului. Schelling influențează atât romantismul german, cât și gândirea religioasă și existențială ulterioară. Mai intuitiv decât Hegel, mai poetic decât Fichte, el explorează tensiunile adânci ale libertății, ale răului, ale originilor. Un gânditor al începuturilor și al crizelor, al abisului și al revelației - poate cel mai „romantic” dintre marii idealiști germani.

    15 min
  2. EP 151: Fichte

    10 JUL

    EP 151: Fichte

    Fichte pornește de la Kant, dar vrea să meargă mai departe: dacă nu cunoaștem lucrurile „în sine”, ci doar ceea ce conștiința noastră structurează, atunci întreaga realitate devine produs al activității subiectului. Astfel ia naștere „Doctrinele științei”, unde Eul nu e doar un punct de plecare psihologic, ci o forță activă, creatoare - principiul întemeietor al lumii. Lumea nu e ceva dat, ci ceva ce Eu-l își opune sieși, pentru a se putea depăși. E o filozofie a acțiunii și a devenirii. Fichte nu este un idealist rupt de lume. Pentru el, libertatea nu e o idee abstractă, ci o sarcină practică: să devii ceea ce ești prin efort, prin moralitate, prin contribuția la binele comun. De aici interesul său pentru educație, pentru stat, pentru destinul popoarelor. În Discursurile către națiunea germană, scrise în timpul ocupației napoleoniene, Fichte face apel la o regenerare spirituală prin cultură, limbă și școală - nu prin sânge sau resentiment. Națiunea nu e un dat etnic, ci un proiect moral. Fichte este una dintre figurile-cheie ale idealismului german, dar și un precursor al unor tensiuni moderne: între autonomie și colectiv, între construcția sinelui și angajamentul social. Dacă la Kant rațiunea trasează limitele, la Fichte spiritul sparge frontierele. O gândire riguroasă, dar vie, care cere nu doar să înțelegi, ci să devii.

    20 min
  3. EP 150: Romantismul

    5 JUL

    EP 150: Romantismul

    Romantismul european nu este doar o mișcare literară sau artistică, ci o reacție profundă la secolul Luminilor, la Revoluție și la industrializare. Împotriva raționalismului abstract, romantismul pune accent pe sentiment, pe individualitate, pe legătura vie cu natura și trecutul. Istoria devine subiect de meditație, ruina un simbol, iar geniul creator o figură centrală. Romanticii nu formează un curent unitar: în Germania, sunt marcați de idealismul filosofic și de redescoperirea miturilor; în Franța, de conflictul dintre liberalism și autoritate; în Marea Britanie, de solitudinea gânditorului și de peisajele grandioase ale conștiinței. Dar peste tot apare aceeași sete de autentic, de infinit, de adâncime interioară. Poezia, muzica, arhitectura, chiar politica - toate devin expresii ale unei sensibilități noi, mai neliniștite, mai personale. Romantismul a deschis drumul spre modernitate, dar cu o privire întoarsă spre vechi. A refuzat liniștea ideologică și a preferat contradicțiile: între libertate și destin, între vis și realitate, între haosul sufletului și ordinea formei. Tocmai de aceea rămâne o cheie de lectură indispensabilă pentru înțelegerea secolului XIX și a zbuciumului nostru contemporan.

    19 min
  4. EP 149: Chateaubriand

    26 JUN

    EP 149: Chateaubriand

    Chateaubriand este glasul unei epoci sfâșiate între credință și ruină, între nostalgia vechii ordini și vertijul modernității. Convertit estetic și spiritual la creștinism după teroarea revoluționară, el scrie „Geniul creștinismului” ca o pledoarie nu pentru dogmă, ci pentru frumusețe: pentru ceea ce religiile, în special cea creștină, au oferit inimii și imaginației. Nu e un teolog, ci un poet al sacrului, convins că templul susține mai bine civilizația decât bastionul ideologic. Dar Chateaubriand nu e doar profet al catedralei. E și diplomat, memorialist, om politic ezitant, prins în vâltoarea unei lumi care nu mai poate fi mântuită nici prin sabie, nici prin rugăciune. În Memoriile de dincolo de mormânt, își povestește viața ca pe o epopee melancolică a unui suflet în exil, martor al sfârșitului unei civilizații și al nașterii unui nou haos. Tonul e nobil, dar nu emfatic; în spatele frazei sculptate se ascunde o vulnerabilitate profundă, o intuiție a dezastrului și a singurătății. Chateaubriand a influențat decisiv romantismul francez - de la Hugo la Lamartine - și a oferit conservatorismului cultural o aură lirică, imposibil de imitat. Nu e un autor de doctrine, ci de sensibilități: în el, ideile sunt trăite, nu doar gândite. Tocmai de aceea, rămâne un scriitor esențial pentru oricine vrea să înțeleagă nu doar secolul XIX, ci și criza sufletească a lumii moderne.

    16 min
  5. EP 148: Constant și Madame de Staël

    19 JUN

    EP 148: Constant și Madame de Staël

    Constant și Madame de Staël se află în miezul tensiunii dintre idealurile Revoluției și dezamăgirile epocii napoleoniene. Amândoi gândesc libertatea, nu ca abstracție juridică, ci ca experiență vie, mereu negociată între rațiune, pasiune și istorie. Dacă pentru Constant libertatea individuală este o valoare modernă, diferită de participarea colectivă din cetatea antică, pentru Madame de Staël libertatea e și o formă de rafinament interior, de autonomie spirituală care se exprimă în cultură, literatură și sensibilitate morală. În fața autoritarismului, fie el jacobin sau imperial, amândoi devin apărători ai pluralismului: al opiniilor, al gusturilor, al formelor de viață. În scrierile lor, politica nu poate fi despărțită de morală, iar morala nu poate fi desprinsă de individul concret, cu trăiri, îndoieli și memorie. De aceea stilul lor e adesea literar, confesiv, polemic. Nu sistematic, dar profund. Constant analizează pasiunea politică și slăbiciunea voinței, construind o viziune liberală temperată, conștientă de fragilitatea umană. Madame de Staël recuperează gândirea germană, de la Kant la romantici, și o pune în dialog cu tradiția franceză, întemeind un adevărat cosmopolitism intelectual. Ea deschide literatura către idei, iar ideile către sentimente.

    16 min
  6. EP 147: Schiller

    12 JUN

    EP 147: Schiller

    Friedrich Schiller (1759–1805) este unul dintre cei mai importanți dramaturgi, poeți și gânditori ai culturii germane. Reprezentant de marcă al clasicismului de la Weimar, alături de Goethe, Schiller a explorat în operele sale tensiunile dintre libertate și constrângere, ideal și realitate, pasiune și rațiune. De la drame revoluționare ca „Hoții”, până la meditațiile filosofice despre artă și morală, scrisul său exprimă o credință profundă în puterea formativă a culturii. Poezia sa „Oda bucuriei”, pusă pe muzică de Beethoven, a devenit simbol al fraternității universale.

    13 min

  7. 5 JUN

    EP 146: Goethe

    Goethe a fost poet, dramaturg, romancier, om de știință, funcționar de stat și gânditor – o veritabilă figură a omului renascentist târziu, un geniu universal al epocii moderne. Viața sa a traversat aproape întreaga epocă a Iluminismului, a Sturm und Drang, a Romantismului și începutul modernității germane. A fost, deopotrivă, clasic și romantic, raționalist și vizionar, burghez și aristocrat în spirit.

    19 min
  8. EP 145: Herder

    31 MAY

    EP 145: Herder

    Eu cu cine gândesc? - Podcast de istorie și filozofie cu Theodor Paleologu și Răzvan Ioan

    16 min
See All (153)

Ratings & Reviews

4.9
out of 5
35 Ratings

About

Întrucât ne-am decis să trăim o veșnicie, ne-am hotărât că vom avea destul timp să povestim despre istoria intelectuală a omenirii într-o serie de podcasturi începând cu antichitatea și ajungând până în zilele noastre. Planul nostru este ca, în fiecare săptămână, să purtăm o discuție despre o temă esențială din sfera umanistă. Vom vorbi, așadar, despre literatura, istorie, religie și, bineînțeles, filozofie. Totul în ordine cronologică.

Information

You Might Also Like

To listen to explicit episodes, sign in.

Stay up to date with this show

Sign in or sign up to follow shows, save episodes and get the latest updates.
Select a country or region

Africa, Middle East, and India

Asia Pacific

Europe

Latin America and the Caribbean

The United States and Canada